Jurnalul de bord al unui fost tanar Werther crescut cu lapte praf & Jules Verne...
( http://slapper-music.blogspot.com/ )
Pentru o seara, Polivalenta a devenit Ateneul muzicii electronice... Se anunta un concert mai greu de digerat pentru ascultatorii ocazionali ai lui JMJ pentru ca nu era vorba despre un 'best of live' ci despre punerea in scena a unui album clasic.
Apropo de scena, daca avem in vedere combinatia ecran-oglinda-leduri-jocuri de lumini am considera-o minimala. Piese grele se aflau acolo insa, erau cele peste 50 de cutiute magice - cu sau fara clape. 'Babutzele' show-ului, analogicele care stateau frumos aliniate in spatele
scenei, aminteau prin forma si imagine de mobila de bucatarie a bunicii.
Artistul? Pentru cine nu a crescut cu colectia Jules Verne - un necunoscut sau poate un batran care poate fi considerat 'parintele' spiritual al unor 'bastarzi' care entuziasmeaza gloata de drogati made in Kristal (mai mult sau mai putin 'glam'). Pentru ceilalti - un geniu care s-a incumetat sa ii invete muzica extraterestrilor, sa ii 'mobileze' spiritual fie ca era vorba despre documentarele lui Cousteau difuzate in anii '80 intre doua Telejurnale, fie ca era vorba despre vreo banda de magnetofon...
A ales sa intre pe scena plecand din spatele salii, i-a lasat pe cei care l-au sufocat in trecerea sa catre 'mobilierul de bucatarie' sa il atinga sau sa bata 'cuba'cu el de parca l-ar fi cunoscut de cand erau mici... Sau poate asa era?! Nu as prea crede - JMJ tocmai a trecut de 60 de ani...
Ne-a introdus in invazia sunetelor care ardeau mocnit cu un speech in romana, franceza si engleza in care ne-a explicat de ce era nevoie de opt maini pe scena: albumul a fost inregistrat pe opt piste iar fiecare mana urma sa gesticuleze pe limba ei... Nota bene! Totul trebuie sa fie
'live' (adica fara computere, secvente, loopuri si alte facaturi) dar batranetea isi poate spune oricand cuvantul: analogicele trebuiau incalizate cateva minute dar nici JMJ nu putea garanta ca acesta nu va fi ultimul spectacol - 'mobila de bucatarie' putea crapa oricand...
Si a inceput! Rand pe rand, cele sase parti ale albumului original s-au dezvaluit in fata un public aruncat in delir de fiecare fragment recunoscut din auditiile de benzi de magnetofon ori casete AGFA... Favoritele tuturor - evident, din doi in doi: partile a II-a, a IV-a si a VI-a. Iar simfonia electronica s-a terminat prea repede.
Ne-a salutat de ramas bun tocmai cand se conturau mai bine proiectiile... Ba nu, a revenit pe scena topaind si - probabil - impresionat de declaratiile de iubire (artistica) venite din partea unui public care nu vroia sa plece. La al doilea bis a promis ca va reveni pentru un concert asa cum am mai vazut doar la TVR sau TV5 in primii ani de dupa Revolutie: open-air, lasere, personaje venite din alta lume si milioane de privitori...
A incheiat cele aprox. 90 de minute ale spectacolului reluand Oxygene IV si spunandu-ne ca 'asa a inceput totul'... Da, mon cher, cam asa a inceput si pentru noi...
Faptul ca o sala arhiplina a iesit pe maxim zece usi sau ca am asteptat in parcare aproape o ora pana am reusit sa plecam - nu mai conteaza. Frumosul nebun care se agita precum Jarre-Tatal dirijand o cutiuta cu unde 'cantatoare' ne-a ramas pe retina si nimic nu-l putea inlocui.
Ba chiar ma gandeam sa imi arunc colectia de frati 'Chemicali', Van Dyk-i, 'Underworlzi', Moby-oti si alte aratari carora mi-am vandut sufletul de la mijlocul anilor '90...
La aproape 48 de ore dupa eveniment situatia a devenit mai calma - munca mai linisteste dorinta de razbunare a neuronului. Stiu ce voi face cu colectiile de mai sus: le voi pastra doar pentru a scoate si mai mult in evidenta diferentele!
Domnilor Van Dyk, Moby, Chicane si Fatboy Slim, am o veste proasta! Sunteti la fel de 'goi' de substanta precum o generatie care se chinuie sa-l citeasca pe Coelho dar nu a auzit de Balzac!
Reveniti la clasici, va rog!
P.S. Forumul-fanilor-DM-care-nu-asculta-doar-DM (
https://alternativemusic.forumgratuit.ro/forum.htm ) va reveni in curand si cu un set de fotografii de la fata locului...