James a aparut ca si grup la inceputurile anilor '80 , pe scena muzicala din Manchester.
Componenta: - David Baynton-Power (din 1988), drums
- Tim Booth , vocal
- Saul Davies (din 1988)-violin
- Andy Diagram (1988-1992)-trumpet
- Jim Glennie, bass
- Larry Gott, guitar
- Mark Hunter (din 1988)-keyboards
- Gavan Whelan (1981-1988)-drums.
Inceputurile muzicale ale grupului nu au fost line, din contra. Desi in Marea Britanie reusise sa castige o oarecare notorietate, James cauta si lupta pentru recunoasterea internationala, schimband de cateva ori casele de discuri si creand evidente "frustrari" ziaristilor prin schimbarile de imagine .
In 1983 James a semnat un contract cu Factory Records, lansand single-urile "What's the World" si "Hymn from a Village"si EP-ul "Jim One".
In 1985 James a ales sa semneze cu Sire Records, prin care a lansat primele doua albume:
- "Stutter" in 1986
- "Strip Mine" in 1988
Initial membrii grupului au fost incantati de colaborare, dar au decis sa renunte la contractul cu Sire in 1988, considerand colaborarea cu aceasta lipsita de sprijin si de intelegere.
Desi hotararea renuntarii la contractul cu Sire Records i-a lasat la propriu pe drumuri, membrii James au fost mai mult decat fericiti sa scape.
Urmeaza momentul de cumpana in care orice alta formatie ar fi pus punct, insa membrii James s-au oferit voluntari pentru o serie de teste medicale la un spital local, folosind banii primiti pentru lansarea unui nou album ("One Man Clapping") , pe care s-a aflat prima versiune a hitului "Sit down".
Dupa lansarea albumului independent "One Man Clapping" , James semneaza cu Phonogram si abia cu albumul din 1986 "Gold Mother" grupul a atins vanzari impresionante, gratie hiturilor "Sit Down" si "Come Home".
"Sit down" a devenit un simbol al anilor '90, iar James impreuna cu Stone Roses si Happy Mondays au fost ridicati in slavi ca salvatori ai rock-ului britanic.
In 1990 urmeaza albumul "James", lansat in SUA, de catre Mercury.
In 1992 albumul "Seven" reprezinta un alt pas inainte facut de grup in cautarea succesului international dar si ultima inregistrare cu Diagram, care a decis a paraseasca trupa in termeni "amicali", asa cum s-a specificat in comunicatul de presa.
Membrii grupului decid sa il contacteze pe Brian Eno, pentru care aveau o admiratie profunda si pe care il mai abordasera cu cativa ani in urma. Acesta fusese insa prins in alte proiecte muzicale si nu ii putuse ajuta.
I-au trimis acestuia cateva casete cu inregistrari demo la care lucrau si o scrisoarea in care ii spuneau: "Hai si canta cu noi, o sa ne distram , suntem pregatiti pentru tine acum".
Motivul admiratiei membrilor era (dupa cum a mentionat Glennie intr-un interviu) faptul ca Eno nu tinea sa puna o amprenta foarte personala asupra lucurilor pe care le producea. "In trecut, la proiectele la care a lucrat, a scos ce-i mai bun din oameni si a produs albume grozave, dar fara sa fie stilul Eno. "
Lucrand cu Eno pentru sase saptamani , membrii James au scris,inregistrat si mixat 40 de cantece. Rezultatul nu a fost doar albumul lor din 1993 "Laid" , ci si o colectie a ceea ce Tim Booth a numit a fi "chestii in mare improvizate".
Desi James a decis sa astepte pana Laid va fi destul de cunoscut, insa Mercury a promovat albumul intr-un mod agresiv, ajutand astfel grupul sa atinga urmatorul nivel, comercial vorbind.
Single-ul Laid a inceput sa fie promovat intens prin includerea lui in playlisturile radiourilor si difuzarea videoclipului la MTV.
James devenise brusc un jucator insemnat pe scena comerciala a muzicii rock.
Criticii au inceput sa acorde credit grupului, catalogand albumul Laid drept "unul dintre cele mai bune albume ale anului", iar muzica lor ca una pe care o vor asculta si peste 10-20 de ani.
Urmatoarele albume:
- in 1994 "Wah Wah"
- in 1997 "Whiplash"
- in 1998 "The best of.."
(albumul continand o compilatie de hituri James , a atins pozitia #1 in Marea Britanie, reprezentand momentul culminant al succesului lor , moment sarbatorit prin concerte cu casa inchisa)
- in 1999 "Millionaires" (desi recenziile criticilor au fost in mare pozitive, reactia fanilor a fost lipsita de entuziasm, albumul fiind considerat lipsit de spontaneitatea caracteristica grupului, de stilul sau fluid , sunand un pic fortat si lipsindu-i consistenta albumelor precedente)
- in 2001 "Pleased to Meet You" (albumul s-a dorit o combinatie de elemente ale albumelor precedente, care sa creeze un produs reprezentativ pentru stilul James. Insa media isi pierduse deja interesul, iar promovarea slaba de care a avut parte a facut ca publicul sa il treaca cu vederea).
Dupa lansarea albumului "Pleased to Meet You" , James a ajuns si la sfarsitul contractului, iar Tim Booth a anuntat ca paraseste grupul pentru a se concentra asupra proiectelor sale solo.
Cum febra reunirilor a cuprins (din fericire) marile "banduri", nici James nu a facut exceptie, astfel incat in 2007 a anuntat o revenire, printr-o serie de concerte in Marea Britanie: Glasgow, Newcastle, Birmingham, London Brixton Carling Academy si Manchester.
La nici o luna de la anunt, biletele la concerte s-au vandut, semn ca reintoarcerea James e de bun augur si asteptata.
Iar ca semn de respect pentru fanii trupei, Tim Booth a ales sa posteze pe site-ul oficial (aflat momentan "under construction") o scrisoare "deschisa" in care explica motivele din spatele acestei reveniri.
Primul album de studio lansat dupa reunire se numeste "Hey , Ma" , a fost produs impreuna cu Lee "Muddy" Baker (care a mai lucrat cu Tim Booth in 2004 la albumul solo "Bone") si inregistrat in sudul Frantei.
Albumul contine 11 piese care reprezinta un nou capitol in istoria trupei si la fel ca in cazul precedentelor albume, au fost rezultatul amestecului a peste 120 de bucati muzicale, produse cu mult inainte de formarea cantecelor.
O trupa originala ca istorie, originala ca sound si originala prin modul de a comunica cu fanii, cu publicul ....
James....Pleased to Meet You....
Lun Iun 02, 2008 7:23 pm